Cancerul de col uterin poate fi vindecat dacă este depistat și tratat la timp. Acest tip de cancer poate fi prevenit prin vaccinare anti-HPV (virusul papiloma uman) și prin screening periodic (teste de depistare, cum sunt testul Babeș-Papanicolau sau testarea HPV).
Pentru orice informații suplimentare, adresați-vă medicului dumneavoastră.
Când e vorba de sănătatea ta, curajul înseamnă să discuți cu medicul tău dacă observi simptome care ar putea indica un posibil cancer de col uterin:
• Sângerări între menstruații, apărute inclusiv în timpul contactului sexual sau la menopauză;
• Secreții vaginale anormale;
• Scădere în greutate, lipsa apetitului, oboseală;
• Durere în timpul contactului sexual;
• Durere persistentă la nivelul coloanei vertebrale și pelvisului.
Ce este cancerul de col uterin?
Cancerul de col uterin este o afecțiune malignă care evoluează din celulele ce căptușesc suprafața colului uterin.
Colul este partea inferioară a uterului, îngustă, prin care acesta se deschide în vagin. Este regiunea prin care se face conexiunea între uter și vagin.
Această afecțiune apare atunci când celule ale colului uterin devin anormale și încep să se înmulțească în mod necontrolat.
Mucoasa (învelișul) care acoperă colul uterin conține două tipuri de celule, în funcție de zona în care se găsesc:
- celule scuamoase (celule plate care acoperă colul uterin), găsite în zona exocervicală, situată înspre vagin, cea care poate fi observată de medic în timpul consultului ginecologic.
- celule glandulare (celule care produc mucus), găsite în zona endocervicală, situată înspre uter.
Anatomia organelor reproducătoare feminine
Reprezentare ilustrativă a cancerului de col uterin
Acolo unde cele două zone cu tipuri diferite de celule se întâlnesc, se găsește o zonă numită ”de transformare” și reprezintă locul din care începe să se dezvolte cel mai frecvent cancerul. Astfel, cele mai multe cazuri de cancer de col uterin apar la nivelul celulelor din zona de transformare.
Evoluția este însă lentă. Aceste celule nu se transformă brusc în celule de natură canceroasă.
Trec prin mai multe stadii, formând mai întâi leziuni precanceroase.
Neoplasmul intraepitelial cervical (CIN) este un termen care descrie modificările anormale de la nivelul colului uterin, respectiv leziunile precanceroase. Acesta nu înseamnă cancer, însă poate evolua la cancer în viitor.
CIN este clasificat în trei grade:
CIN 1 – numită și displazie ușoară sau leziune intraepitelială de grad scăzut. Până la o treime din grosimea mucoasei care acoperă colul are celule anormale. Sunt leziuni însoțite de modificări moderate ale nucleului celulelor.
E important de reținut că, în cazul unui rezultat în urma testării Babeș-Papanicolau sau HPV ce arată existența unor displazii de grad scăzut (CIN 1), acesta nu trebuie neapărat să reprezinte un motiv de îngrijorare.
Multe dintre aceste mase de celule anormale pot dispărea spontan, fără intervenție medicală, iar infecțiile se vindecă de la sine.
Cu toate acestea, este indicată supravegherea și testarea periodică, conform recomandărilor medicului dumneavoastră.
CIN 2 sau 3 – numite și displazii moderate/severe sau leziuni intraepiteliale de grad înalt.
CIN 2 pătrunde la o treime până la jumătate din grosimea mucoasei, iar CIN 3 pătrunde în întreaga grosime a mucoasei. Include modificări moderate ale nucleului celulelor, modificări severe sau carcinom endocervical in situ (cancer care nu a trecut de grosimea mucoasei).
Este nevoie de 15 – 20 ani pentru ca o leziune precanceroasă să evolueze în cancer invaziv, iar la femeile cu imunitatea scăzută, cum sunt femeile cu HIV, de 5-10 ani.
Cancerul de col uterin este cel mai frecvent diagnosticat în rândul femeilor de vârstă activă, de 35-44 ani, rareori apărând la femei cu vârsta sub 20 ani. Și femeile mai în vârstă, peste 65 ani, sunt expuse riscului de a dezvolta cancer de col uterin, aproximativ 20% din cazurile de cancer de col uterin fiind diagnosticate la această vârstă.
Descoperit și tratat în stadii incipiente, cancerul de colul uterin poate fi vindecat.
În România, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent cancer în rândul femeilor, după cancerul de sân și cel colorectal.
Cazuri noi de cancer de col – anul 2022
3.368
Decese prin cancer de col – anul 2022
1.793
Incidență și mortalitate anuale estimate pe baza datelor din 2022, de către European Cancer Information System (ECIS)
• Știm ce cauzează cancerul de col uterin
Cele mai multe cazuri de cancer de col uterin sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), fiind de departe cel mai important factor de risc pentru apariția acestui tip de cancer.
Pe lângă infecția persistentă cu HPV, următorii factori pot crește riscul de apariție a cancerului de col uterin:
Fumatul - femeile care fumează au un risc dublu de a dezvolta cancer de col uterin.
Imunitatea scăzută - de exemplu femei care primesc terapie imunosupresoare pentru boli autoimune, tratamente pentru cancer sau pentru transplant de organe, femei care au infecție cu HIV/SIDA.
Comportamentul sexual: debutul precoce al activităţii sexuale, existenţa mai multor parteneri sexuali.
Vârstă tânără la prima naștere - femeile care au născut la vârste mai tinere de 20 ani au un risc mai mare de a dezvolta cancer de col uterin, față de femeile care au născut la peste 25 ani.
Utilizarea timp îndelungat a medicamentelor anticoncepționale.
Infecţii cu transmitere sexuală: femeile cu antecedente de infecţii cu transmitere sexuală (de exemplu bacterii sau paraziți cum sunt Chlamydia trachomatis și Trichomonas vaginalis) au un risc crescut de displazie de col uterin şi cancer.
Istoricul familial de cancer de col uterin
Ce simptome are cancerul de col uterin?
• În mod obișnuit, nu apar simptome în stadiile timpurii ale bolii.
Când apar, simptomele pot include:
Sângerări intermenstruale (între perioadele de sângerări normale), orice sângerări apărute la menopauză, sângerări apărute în timpul sau imediat după actul sexual, sângerări menstruale pe perioade mai lungi decât de obicei sau mai abundente, sângerări după spălături vaginale.
Secreții vaginale anormale (cu striații de sânge, cu miros).
Durere în timpul actului sexual.
Durere la nivelul coloanei vertebrale și al pelvisului (zona dintre oasele bazinului)
Semnele și simptomele cancerului de col uterin în stadii avansate pot include:
Umflare şi dureri la nivelul picioarelor
Dificultăți la urinare sau ale tranzitului intestinal (constipație)
Prezența de sânge în urină
Este important să rețineți că aceste simptome pot apărea și în alte afecțiuni, fără a semnifica neapărat că aveți cancer de col uterin.
Cum este diagnosticat cancerul de col uterin?
Mergeți întotdeauna la controalele ginecologice periodice, după cum ați convenit împreună cu medicul dumneavoastră.
• În mod obișnuit, nu apar simptome în stadiile timpurii ale bolii.
Examenul clinic cu istoricul medical
În primul rând, medicul vă va întreba despre istoricul dumneavoastră medical personal și familial.
Va dori să afle informații legate de eventuali factorii de risc pe care îi aveți și de simptomele pe care le manifestați. Un examen fizic complet va ajuta la evaluarea stării generale de sănătate. În plus, vă va palpa ganglionii limfatici pentru a vedea în ce măsură cancerul s-a răspândit.
Medicul vă va efectua ulterior un examen ginecologic. Acesta constă în inspecția şi palparea organelor pelvine, incluzând examenul cu valve pentru a putea vedea colul, tuşeul vaginal şi rectal. Medicul poate recolta și un test Babeş-Papanicolau sau un test HPV cu triaj citologic reflex (testarea prezenței HPV urmată de analiza celulelor de la nivelul colului uterin), dacă nu a fost deja făcut unul.
În urma examenului ginecologic, este posibil să vi se recomande teste suplimentare.
Colposcopia
Dacă rezultatul testului Babeș-Papanicolau sau HPV cu triaj citologic reflex arată prezența unor celule anormale sau dacă la examenul ginecologic cu valve medicul observă modificări la nivelul colului uterin, cel mai probabil vă va recomanda o procedură numită colposcopie.
Colposcopia este o procedură minim-invaziză prin care medicul examinează în detaliu colul uterin, pentru a descoperi leziuni canceroase sau precanceroase. Colposcopul este un instrument care are lentile ce măresc imaginea și care îi permit medicului să vadă clar suprafața colului uterin.
Este posibil ca în timpul colposcopiei să fie recoltate mostre de țesut (biopsie) pentru a fi analizate, iar uneori se poate efectua tratamentul zonelor cu celule anormale. Alteori, se așteaptă rezultatul biopsiei pentru a putea fi efectuat tratamentul.
Biopsia reprezintă testul cel mai bun prin care se poate determina dacă o zonă anormală are o leziune precanceroasă, cancer invaziv sau niciuna dintre acestea.
Tipuri de biopsii cervicale
Pentru a diagnostica leziunile precanceroase și cancerul de col uterin pot fi folosite mai multe tipuri de biopsii.
Dacă biopsia poate îndepărta complet tot țesutul anormal, ar putea fi singurul tratament necesar.
Biopsia din timpul colposcopiei
Pentru a diagnostica leziunile precanceroase și cancerul de col uterin pot fi folosite mai multe tipuri de biopsii.
Dacă biopsia poate îndepărta complet tot țesutul anormal, ar putea fi singurul tratament necesar.
Biopsia prin conizație
Prin această procedură, medicul îndepărtează o bucată de țesut în formă de con din colul uterin. Baza conului este formată din exocervix (partea exterioară a colului uterin), iar punctul sau vârful conului este din canalul endocervical. O biopsie prin conizație poate fi, de asemenea, utilizată ca tratament pentru a elimina complet leziunile precanceroase și unele cancere depistate timpuriu.
Complicațiile posibile ale biopsiilor în con includ sângerarea, infecția și îngustarea colului uterin.
Orice tip de biopsie în con nu va împiedica majoritatea femeilor să rămână gravide, dar dacă o cantitate mare de țesut a fost îndepărtată în urma acestor proceduri, femeile pot avea ulterior un risc mai mare de a naște prematur.
Chiuretajul endocervical
Rareori, chiuretajul endocervical poate reprezenta o metodă de diagnostic în cazul leziunilor care se află în canalul endocervical (zona cea mai apropiată de uter), atunci când nu pot fi observate prin colposcopie.
Procedura constă în introducerea unui instrument îngust (chiuretă sau perie) în canalul endocervical pentru a îndepărta un fragment de țesut, care să fie analizat.
Chiuretajul endocervical
Rareori, chiuretajul endocervical poate reprezenta o metodă de diagnostic în cazul leziunilor care se află în canalul endocervical (zona cea mai apropiată de uter), atunci când nu pot fi observate prin colposcopie.
Procedura constă în introducerea unui instrument îngust (chiuretă sau perie) în canalul endocervical pentru a îndepărta un fragment de țesut, care să fie analizat.
Cistoscopia, rectoscopia și examinarea pelvină sub anestezie
Acestea sunt recomandate cel mai frecvent atunci când tumorile au dimensiuni mari, pentru a evalua cât de extinsă este tumora.
Examinări imagistice
Examinările imagistice pot arăta dacă și unde s-a răspândit cancerul, ajutând medicul dumneavoastră să decidă asupra unui plan de tratament:
Radiografia pulmonară
Este indicată pentru depistarea eventualelor metastaze pulmonare (migrarea celulelor canceroase în plămâni).
Tomografia computerizată (CT)
Este indicată de obicei dacă tumora are dimensiuni mai mari sau dacă există îngrijorări cu privire la răspândirea cancerului.
Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM)
Analizează părțile de țesut moale ale corpului, pentru a stabili stadiul cancerului.
Tomografia computerizată cu emisie de pozitroni / CT (PET-CT)
În cancerul invaziv al colului uterin medicul poate solicita efectuarea unui PET-CT. Evidențiază zone din organism în care celulele sunt mai active decât în mod normal. Această examinare poate ajuta la depistarea eventualei extinderi a cancerului la nivelul ganglionilor limfatici.
Medicul va decide ce test imagistic este cel mai bine să fie utilizat în situația dumneavoastră.
Urografie
Se utilizează, de asemenea, pentru a depista eventuala răspândire a cancerului la nivelul căilor urinare. Cel mai frecvent, prin intermediul acestei investigații se poate observa blocarea ureterelor (tuburi care transportă urina de la rinichi la vezica urinară).
Cancerul de col în stadii avansate poate afecta funcția hepatică, renală sau hematologică.
• Care sunt tipurile de cancer de col uterin?
Există trei tipuri de cancer de col uterin în funcție de tipul de celule din care se dezvoltă:
Carcinomul cu celule scuamoase:
Cele mai multe cancere de col uterin (până la 8 sau 9 din 10 cazuri) sunt carcinoame cu celule scuamoase (celule plate care acoperă exocervixul). Acest subtip are originea, cel mai des, în zona de transformare (în care exocervixul se întâlnește cu endocervixul).
Adenocarcinom:
Majoritatea celorlalte tipuri de cancer de col uterin sunt adenocarcinoame (până la 1 sau 2 din 10 cazuri). Adenocarcinomul începe în celulele glandulare (care produc mucus).
Carcinom adenoscuamos:
Este un tip foarte rar de cancer (mai puțin de 1 din 10 cazuri) în care tumorile au atât celule scuoamoase, cât și celule glandulare.
Alte tumori care pot apărea la nivelul colului uterin:
Aceste subtipuri mult mai rare includ cancerul cu celule mici, limfomul, sarcomul, melanomul.
• Stadiile cancerului de col uterin
Stadiul cancerului reprezintă gradul de răspândire al bolii în organism. Pentru a stadializa cancerul se folosește o convenție de clasificare cu litere și numere. Cu cât stadiul este mai mic, cu atât prognosticul este mai bun.
Cel mai frecvent sistem de stadializare a cancerului de col uterin este sistemul FIGO (Federația Internațională de Ginecologie și Obstetrică). Acesta se folosește împreună cu stadializarea TNM (Tumoră, Nodul/Ganglion limfatic, Metastază).
Care sunt opțiunile de tratament ?
Tratamentul cancerului de col uterin este diferit în funcție de: tipul de celule din care s-a dezvoltat, cum arată celulele la miscroscop (gradul de diferențiere), stadiul bolii (cât este de extins) și starea dumneavoastră generală de sănătate.
Decizia privind tratamentul dumneavoastră poate fi luată în cadrul unei echipe multidisciplinare, formată din medici din mai multe specialități, care include:
• Medic oncolog
• Medic chirurg oncolog
• Radioterapeut
• Medic ginecolog
• Medic radiolog
• Medic anatomo-patolog
• Medic cardiolog, opțional, când este afectată inima
Este posibil să mergeți la mai multe spitale atunci când nu sunt în același spital specialiștii de care este nevoie în stabilirea tratamentului dumneavoastră.
Echipa multidisciplinară va lua decizii privind următoarele:
1. Necesitatea de a face tratament neoadjuvant / adjuvant, respectiv dacă veți primi un tratament înainte de intervenția chirurgicală și după intervenția chirurgicală, în funcție de stadiul bolii și de prognosticul acesteia
2. Intervenție chirurgicală radicală cu intenție curativă
3. Tratamentul sistemic
4. Monitorizare post-tratament.
• Printre opțiunile frecvente pentru tratarea cancerului de col uterin se numără:
Intervenția chirurgicală pentru leziunile precanceroase
Două tipuri de proceduri pot fi utilizate pentru tratarea leziunilor precanceroase de col uterin:
Ablația prin criochirurgie
Care distruge celulele anormale cu temperaturi foarte scăzute (o sondă de metal foarte rece, care se aplică direct pe col).
Chirurgia de excizie (conizație)
Prin care se decupează și îndepărtează leziunea precanceroasă.
Ablația cu laser
Celulele normale sunt distruse cu un dispozitiv laser.
Intervenția chirurgicală pentru cancerul invaziv
Multe paciente cu cancer de col uterin pot primi din partea echipei medicale recomandarea de intervenție chirurgicală.
Chirurgia poate fi folosită pentru a:
– Diagnostica un cancer de col uterin
– Determina cât de departe s-a răspândit cancerul
– Trata cancerul de col uterin
(în special pentru cancerele în stadiu incipient)
Tipuri de intervenții chirurgicale convenite împreună cu medicul în funcție de stadiul cancerului includ:
• Trahelectomia – intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează doar colul uterin.
• Histerectomia simplă – intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează colul uterin și corpul uterului.
• Histerectomia radicală – intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează colul uterin, țesutul din jurul colului uterin, corpul uterului, trompele uterine și partea de sus a vaginului. În anumite situații este posibil să fie necesară îndepărtarea ovarelor. De asemenea, este posibil să vi se îndepărteze ganglionii limfatici din zona dintre oasele pelvine (limfadenectomie pelvină).
• Exenterație pelvină – intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează colul uterin, uterul, ovarele, vaginul parțial sau în totalitate, ganglionii limfatici, alte organe pelvine, cum sunt vezica urinară sau porțiuni din intestin.
Histerectomia simplă sau radicală nu afectează capacitatea de a simți plăcere în timpul actului sexual. Chiar dacă este posibil să fie scurtat vaginul, zona din jurul clitorisului și mucoasa vaginului rămân la fel de sensibile ca înainte de intervenția chirurgicală.
Radioterapie
Radioterapia folosește raze X de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase.
Tipuri de radioterapie:
– Radioterapia cu fascicul extern
radioterapie cu intensitate modulată
– Radioterapie internă sau brahiterapie
(tratează cancerul din interiorul organismului)
Radioterapia poate avea reacții adverse, cum sunt diaree, greață sau vărsături, inflamația vezicii urinare, sângerări prin vagin, înroșire sau durere la nivelul pielii în zona de tratament, oboseală și stare de slăbiciune.
Este important să știți că radioterapia nu vă face radioactivă și puteți sta în preajma altor persoane, inclusiv femei gravide sau copii.
Chimioterapie
Chimioterapia sistemică include medicamente împotriva cancerului (citotoxice) care ajung în organism prin circulația sângelui și distrug celulele canceroase.
Unele dintre cele mai frecvente reacții adverse includ: stare de rău, pierderea poftei de mâncare, scădere în greutate, oboseală, creșterea riscului de a face infecții, diaree sau constipație, căderea părului, sângerări sau vânătăi apărute cu ușurință.
Reacțiile adverse depind de medicamentul care vi se administrează, doza acestuia și modul în care reacționează organismul dumneavoastră.
Chimioradioterapie
În anumite stadii ale cancerului, este posibil să vi se efectueze atât radioterapie, cât și chimioterapie.
Terapii țintite
Terapiile țintite sunt medicamente direcționate către proteinele de pe celulele canceroase care le ajută să se dezvolte, să se răspândească sau să trăiască mai mult.
Aceste medicamente acționează prin distrugerea celulelor canceroase sau prin încetinirea creșterii lor.
Acestea includ:
Anticorpi monoclonali și conjugați anticorp-medicament împotriva factorului de creştere a endoteliului vascular (VEGF), inhibitori ai receptorului tirozin-kinazic codificat de gena RET (rearranged during transfection, rearanjată în timpul transfecţiei), inhibitori ai protein-kinazelor.
Imunoterapie
Imunoterapia ajută sistemul imunitar al unei persoane să recunoască și să distrugă mai eficient celulele canceroase.
În prezent, imunoterapia în asociere cu chimioterapia este indicată pentru tratamentul cancerului de col uterin persistent, recurent sau metastatic sau în asociere cu chimioradioterapia pentru tratamentul cancerului local avansat.
Reacțiile adverse cele mai frecvente includ: scădere a numărului de celule roșii din sânge, activitate redusă a glandei tiroide, scădere a poftei de mâncare, dureri de cap, dificultăți de respirație, tuse, diaree, dureri la nivelul stomacului, greață, vărsături; constipaţie, mâncărimi; erupţie trecătoare pe piele, durere la nivelul mușchilor și oaselor, durere la nivelul articulaţiilor, senzaţie de oboseală, senzație de oboseală sau slăbiciune neobişnuite, umflare, febră.
Reacții mai grave, dar nu la fel de frecvente, pot fi reacțiile autoimune, în care sistemul imunitar atacă diferite organe.
Este posibil ca nu toate aceste medicamente să fie disponibile sau compensate în România.
Tratamentul paliativ
Atunci când cancerul este foarte avansat, acest tip de tratament presupune controlul simptomelor.
Ce este HPV?
Virusurile papiloma umane sunt virusuri mici care afectează epiteliul, adică straturile de celule care alcătuiesc învelișul pielii sau mucoaselor (cum sunt cele de la nivelul colului uterin sau gurii).
• Până în prezent, au fost identificate peste 200 de tulpini ale acestui virus.
• Cele mai multe infectează pielea și provoacă veruci (negi).
• 40 de tipuri infectează mucoasele.
În funcție de riscul de a cauza cancer (riscul oncogen), tipurile de HPV se împart în două categorii:
Tipuri cu risc oncogen scăzut, care nu cauzează cancer, dar care pot provoca veruci, cum sunt cele genitale (medical denumite condyloma acuminata).
De exemplu, tipurile 6 și 11 provoacă aproximativ 90% din toate cazurile de veruci genitale.
Tipuri cu risc oncogen ridicat, care pot cauza cancer.
Au fost identificate, până în prezent, în jur de 14 tipuri de HPV cu risc oncogen ridicat: HPV 16, HPV 18, HPV 31, HPV 33, HPV 35, HPV 39, HPV 45, HPV 51, HPV 52, HPV 56, HPV 58, HPV 59, HPV 66, HPV 68.
Dintre acestea, HPV 16 și HPV 18 sunt implicate în apariția a aproximativ 70% dintre cancerele de col uterin.
În aproximativ 99% dintre leziunile precanceroase de cancer de col uterin pot fi identificate tulpini de HPV cu risc ridicat.
• Printre opțiunile frecvente pentru tratarea cancerului de col uterin se numără:
Cea mai frecventă cale de transmitere a acestei infecții este cea sexuală, prin contactul cu zona infectată a unuia dintre parteneri. Orice tip de act sexual poate cauza infectarea partenerului cu HPV, câtă vreme există contact direct cu zona expusă în care se găsește virusul.
De aceea, virusul nu se transmite doar prin actul sexual propriu-zis, ci este suficient ca partenerii să intre în contact cu zona infectată, penetrarea nefiind o condiție obligatorie a transmiterii HPV.
HPV se răspândește prin contact direct piele pe piele sau cu mucoasele.
În cazuri rare, virusul poate fi transmis în timpul nașterii de la mamă la nou-născut.
Adesea, persoanele infectate cu HPV nu prezintă semne sau simptome, astfel pot transmite virusul altor persoane fără să știe.
• Cine se poate infecta cu HPV?
Orice persoană activă sexual se poate infecta cu HPV.
Aproximativ 8 din 10 persoane se infectează cu HPV cel puțin o dată pe parcursul vieții. În aproximativ 90% din cazuri infecția cu HPV se vindecă de la sine. Uneori însă infecția devine persistentă și poate produce leziuni precanceroase și cancer.
Fiind o infecție atât de des întâlnită, marea majoritate a persoanelor dobândesc virusul la scurtă vreme după începerea vieții sexuale.
Chiar și o persoană care a avut doar un partener sexual poate contracta acest virus.
• Cum poate HPV să provoace cancer?
Creșterea și multiplicarea celulelor din organism depinde de informația genetică pe care o conțin, respectiv de ADN (acid dezoxiribonucleic). ADN-ul conține instrucțiuni pe care celula le folosește în a produce proteine cu rol în procesele sale biologice. Fiecare secvență de ADN care conține instrucțiuni pentru sinteza unei proteine se numește genă. Rolul anumitor gene este de a contribui la creșterea celulelor, diviziunea și supraviețuirea lor. Alte gene au rolul de a controla aceste procese, precum și momentul în care celulele mor (de exemplu genele p53 și Rb).
Apariția mutațiilor (defectelor) acestor gene poate duce la dezvoltarea cancerului.
HPV este un virus de tip ADN și are propriile gene care codifică proteine.
Dintre proteinele produse de HPV, E6 și E7 sunt considerate ca având un rol principal în apariția cancerului, deoarece inactivează gene din celula umană (respectiv p53 și Rb, denumite gene de supresie tumorală).
Astfel, în timp, în cazul infecției persistente și în contextul inflamației locale și al altor factori de risc, pot apărea înmulțirea necontrolată a celulelor și noi mutații ale ADN, care în anumite situații determină cancer.
Cum poate fi prevenit cancerul de col uterin?
Cancerul de col uterin este o afecţiune care poate fi prevenită prin vaccinare anti-HPV şi screening şi poate fi vindecată dacă este depistată la timp și tratată corespunzător.
De asemenea, poți renunța la fumat și te poți proteja cu prezervativ în timpul actului sexual.
Prezervativele nu oferă protecție completă împotriva HPV, deoarece se poate transmite și prin zonele neacoperite, însă scade riscul de infecție și te protejează împotriva altor boli cu transmitere sexuală, cum este infecția cu HIV.
Când te poți vaccina anti-HPV?
Vaccinarea anti-HPV este un mod important de prevenție a anumitor tipuri de cancer determinate de infecţia persistentă cu HPV.
Vaccinul HPV este pentru copii și adolescenţi începând cu vârsta de 9 ani şi pentru adulţi.
În acest moment în România, vaccinarea împotriva HPV este disponibilă gratuit fetelor și băieților cu vârste între 11 și 26 de ani. Femeile cu vârsta între 27 şi 45 de ani pot beneficia de vaccinarea anti-HPV în regim compensat 50%, pe baza unei reţete eliberată de medicul de familie, medicul ginecolog sau medici de alte specialități aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate.
După vaccinarea unei persoane cu vaccinul HPV, sistemul imunitar (sistemul natural de apărare al organismului) stimulează formarea de anticorpi împotriva tipurilor de HPV din componenţa vaccinului, pentru a ajuta la protecţia împotriva bolilor cauzate de aceste tipuri virale.
Aceste boli includ leziunile precanceroase şi cancerele organelor genitale feminine (col uterin, vulvă şi vagin), leziunile precanceroase şi cancerele anusului şi verucile genitale la bărbaţi şi femei.
Se recomandă ca prima administrare a vaccinului să se realizeze până la vârsta de 14 ani.
Vaccinarea împotriva HPV a demonstrat eficacitate şi atunci când este administrată adulţilor.
Află mai multe informații despre vaccinarea anti-hpv accesând website-ul www.infohpv.ro.
Screening pentru cancerul de col
Screening-ul reprezintă o modalitate prin care pot fi depistate infecțiile cu HPV, leziunile precanceroase sau cancerul de col uterin. Rolul principal al screeningului este de prevenire a cancerului prin depistarea timpurie și tratarea anomaliilor în stadiu incipient care, dacă rămân netratate, pot evolua către cancer de col uterin.
Până la 9 din 10 cazuri de cancer invaziv ar putea fi prevenite prin respectarea recomandărilor privind screeningul și efectuarea periodică a acestuia.
Cine poate beneficia de screening
pentru cancerul de col uterin?
În România, se recomandă screeningul pentru cancerul de col uterin prin testare primară HPV cu triaj citologic reflex pentru:
• Toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 65 de ani care nu au simptome sugestive sau un diagnostic confirmat de cancer de col uterin.
• Femei inactive sexual. Dacă himenul este intact, nu se recoltează frotiul vaginal.
Cancerul de col uterin apare foarte rar la femei care nu au avut niciodată contact sexual. Prin contact sexual se înțelege:
• contact vaginal, oral sau anal;
• contact al tegumentelor din regiunea genitală.
HPV este o infecție frecventă, care cel mai adesea trece de la sine.
Pentru evitarea tratamentelor inutile, atunci când sunt identificate una sau mai multe tipuri de HPV cu risc ridicat, probele respective sunt analizate pentru prezența celulelor anormale, astfel identificându-se cazurile care ar trebui să fie trimise la colposcopie pentru investigații suplimentare și posibil tratament.
Toate femeile care au testul pozitiv pentru HPV și prezintă celule anormale vor fi trimise direct la colposcopie.
Femeile cu rezultat pozitiv pentru HPV și cu celule normale vor fi rechemate pentru repetarea testului la 12 luni.
Programul de screening
actualizat din România
Populație eligibilă condiții specifice:
Femei la risc înalt
Femei cu semne și simptome
ale unei afecțiuni a colului uterin
Frotiul citovaginal nu se va recolta în cazul:
— în care aveți simptome sugestive pentru cancer de col uterin, durere pelvină, sângerări între menstre, secreții vaginale anormale, durere la contact sexual, sângerare după contact sexual;
— suspiciunii unei leziuni benigne, chisturi, polipi sau traumatisme.
Acestor femei li se va recomanda efectuarea colposcopiei.
Testele de screening recomandate
pentru cancerul de col uterin
Alte teste de screening recomandate pentru cancerul de col uterin sunt:
Citologie, examinarea celulelor recoltate de la nivelul colului uterin prin test Babeş-Papanicolau în sistem convențional sau în mediul lichid, în intervalul de vârsta 21-65 de ani, la un interval de 3 ani, dacă două teste consecutive au fost negative pentru leziuni intraepiteliale;
Genotipare virală, prin testare ADN-HPV cu risc oncogenic înalt.
Ce trebuie să faci?
Pentru a participa la screening, trebuie sa vă programați la un medic ginecolog sau la medicul de familie calificat în prelevarea testului HPV cu triaj citologic reflex sau Babeş-Papanicolau. Programarea nu trebuie să se suprapună perioadei de ciclu menstrual.
Împreună, programele de vaccinare și de screening oferă o protecţie mai eficientă împotriva cancerului de col uterin.
Un proiect:
Cu susținerea:
